168 de ani de la nașterea lui Calistrat Hogaș

168 de ani de la nașterea lui Calistrat Hogaș

Astăzi se împlinesc 168 ani de la nașterea profesorului și scriitorului Calistrat Hogaș.

S-a născut la Tecuci (19 aprilie 1847), în familia preotului Gheorghe Dimitriu. A fost înscris la școala publică, sub patronimicul Hogáș, din inițiativa învățătorului, Hogáș fiind porecla bunicului dinspre tată. În perioada 1860-1869, a urmat Academia Mihăileană, în generația lui A.D. Xenopol, Alexandru Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu și alții de care l-au legat prietenii durabile. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filozofie și litere din Iași, „branșa literară”. În anul în care a terminat Academia, în urma unui concurs, a fost numit profesor de „partea literară” la gimnaziul comunal din Piatra Neamț și, la foarte scurt timp – director.
S-a căsătorit în 17 ianuarie 1871 cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamț, foarte tânăra și sfioasa Elena, căreia scriitorul i se adresa cu apelativul „Elencu”.
Un conflict de proporții cu autoritățile locale care patronau gimnaziul l-au determinat să se mute în 1878, pentru doi ani, la gimnaziul din Tecuci și un an la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași. A revenit în 1881 ca director și profesor la Piatra Neamț și a devenit un apropiat „amic” al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie 1882 în județul Neamț, ca revizor școlar. Un alt conflict cu autoritățile locale, în 1886, implicând și conotații de viață personală, l-au îndemnat să se transfere, ca profesor și director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la București.
La 31 ianuarie 1882 i s-a născut cel de-al șaptelea copil, o fetiță botezată Sidonia. Deși a mai existat și cel de-al optulea copil născut în familia scriitorului – Marioara, care a decedat timpuriu, Sidonia, rămasă mezină, și-a însoțit tatăl, alături de mama ei, în detașarea la Alexandria (Teleorman).
Profesorul C. Hogaș s-a apropiat de casă, stabilindu-se la Roman în 1891, unde s-a mutat și Sidonia. În Roman, Calistrat Hogaș locuiește într-o vilă aflată în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899, întreaga familie, cu excepția fiului Aetiu, care studia la București, s-a mutat la Iași.
Profesorul C. Hogaș a ieșit la pensie, dar a continuat să predea până la 40 de ore pe săptămână. 1915: Scriitorul se mută la Piatra Neamț unde locuiau deja soția și fiica Cecilia.
28 august 1917: Calistrat Hogaș se stinge din viață la Roman, în mijlocul nepoților pe care i-i dăruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamț.
Sursa: Wikipedia.org

Opera literară

• Pe drumuri de munte, Iaşi, 1914;
• Cucoana Marieta. Nuvele, note critice de Octav Botez, Bucureşti, 1915 (ediţia II, 1922);
• Amintiri dintr-o călătorie, Iaşi, 1921;
• În munţii Neamţului, prefaţă de Mihail Sadoveanu, Iaşi, 1921;
• Pe drumuri de munte, I-II, introducere de Vladimir Streinu, Bucureşti, 1944-1947;
• În munţii Neamţului, prefaţă de Domnica Filimon, Bucureşti, 1955;
• Opere, ediţie îngrijită, cu glosar, bibliografie şi studiu introductiv de Constantin Ciopraga, Bucureşti, 1956;
• Pe drumuri de munte, prefaţă de Constantin Ciopraga, Bucureşti, 1960;
• În munţii Neamţului, prefaţă şi note de G.G. Ursu şi George Sanda, Bucureşti, 1961;
• D. Stăhiescu, Scrisori inedite ale lui Calistrat Hogaş, în „Limbă şi literatură”, VI, 1962;
• Pe drumuri de munte, I-II, prefaţă şi note finale de Constantin Ciopraga, text stabilit şi adnotat de Constantin Mohanu, Bucureşti, 1965;
• Proză, I-II, prefaţă de Constantin Ciopraga, Bucureşti, 1967 (ediţia II, 1969);
• În munţii Neamţului, prefaţă şi note finale de Al. Hanţă, text stabilit şi adnotat de Constantin Mohanu, Bucureşti, 1969;
• Pe drumuri de munte, prefaţă, note şi bibliografie de Ioan Dan, Bucureşti, 1973;
• Amintiri dintr-o călătorie, postfaţă şi bibliografie de Constantin Călin, Bucureşti, 1974 (ediţia II, 1980);
• Pe drumuri de munte, antologie şi prefaţă de Al. Hanţă, Bucureşti, 1976;
• În munţii Neamţului, postfaţă şi bibliografie de Al. Călinescu, Bucureşti, 1978;
• Pe drumuri de munte, prefaţă, tabel cronologic şi aprecieri critice de Pompiliu Marcea, Bucureşti, 1982;
• Pe drumuri de munte, repere istorico-literare alcătuite în redacţie de Aurora Slobodeanu, Bucureşti, 1983;
• Pe drumuri de munte, studiu şi bibliografie de V. Ciucă, Iaşi, 1983;
• Opere, studiu introductiv şi comentarii de Alexandru Săndulescu, ediţie şi variante de Daciana Vlădoiu, Bucureşti, 1984;
• Pe drumuri de munte, prefaţă, note şi bibliografie de Ioan Dan, Bucureşti, 1986;
• Pe drumuri de munte, prefaţă, tabel cronologic şi aprecieri critice de Pompiliu Marcea, Bucureşti, 1986;
• Pe drumuri de munte, ediţie îngrijită de Daciana Vlădoiu, repere istorico-literare alcătuite în redacţie de Aurora Slobodeanu, Bucureşti, 1988;
• În munţii Neamţului, Bucureşti, 1995;
• Pe drumuri de munte, Chişinău, 1996 (alte ediţii: Bucureşti, 1997 şi 1998).

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll Up