168 de ani de la nașterea lui Calistrat Hogaș

Astăzi se împlinesc 168 ani de la nașterea profesorului și scriitorului Calistrat Hogaș.

S-a născut la Tecuci (19 aprilie 1847), în familia preotului Gheorghe Dimitriu. A fost înscris la școala publică, sub patronimicul Hogáș, din inițiativa învățătorului, Hogáș fiind porecla bunicului dinspre tată. În perioada 1860-1869, a urmat Academia Mihăileană, în generația lui A.D. Xenopol, Alexandru Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu și alții de care l-au legat prietenii durabile. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filozofie și litere din Iași, „branșa literară”. În anul în care a terminat Academia, în urma unui concurs, a fost numit profesor de „partea literară” la gimnaziul comunal din Piatra Neamț și, la foarte scurt timp – director.
S-a căsătorit în 17 ianuarie 1871 cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamț, foarte tânăra și sfioasa Elena, căreia scriitorul i se adresa cu apelativul „Elencu”.
Un conflict de proporții cu autoritățile locale care patronau gimnaziul l-au determinat să se mute în 1878, pentru doi ani, la gimnaziul din Tecuci și un an la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași. A revenit în 1881 ca director și profesor la Piatra Neamț și a devenit un apropiat „amic” al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie 1882 în județul Neamț, ca revizor școlar. Un alt conflict cu autoritățile locale, în 1886, implicând și conotații de viață personală, l-au îndemnat să se transfere, ca profesor și director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la București.
La 31 ianuarie 1882 i s-a născut cel de-al șaptelea copil, o fetiță botezată Sidonia. Deși a mai existat și cel de-al optulea copil născut în familia scriitorului – Marioara, care a decedat timpuriu, Sidonia, rămasă mezină, și-a însoțit tatăl, alături de mama ei, în detașarea la Alexandria (Teleorman).
Profesorul C. Hogaș s-a apropiat de casă, stabilindu-se la Roman în 1891, unde s-a mutat și Sidonia. În Roman, Calistrat Hogaș locuiește într-o vilă aflată în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899, întreaga familie, cu excepția fiului Aetiu, care studia la București, s-a mutat la Iași.
Profesorul C. Hogaș a ieșit la pensie, dar a continuat să predea până la 40 de ore pe săptămână. 1915: Scriitorul se mută la Piatra Neamț unde locuiau deja soția și fiica Cecilia.
28 august 1917: Calistrat Hogaș se stinge din viață la Roman, în mijlocul nepoților pe care i-i dăruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamț.
Sursa: Wikipedia.org

Opera literară

• Pe drumuri de munte, Iaşi, 1914;
• Cucoana Marieta. Nuvele, note critice de Octav Botez, Bucureşti, 1915 (ediţia II, 1922);
• Amintiri dintr-o călătorie, Iaşi, 1921;
• În munţii Neamţului, prefaţă de Mihail Sadoveanu, Iaşi, 1921;
• Pe drumuri de munte, I-II, introducere de Vladimir Streinu, Bucureşti, 1944-1947;
• În munţii Neamţului, prefaţă de Domnica Filimon, Bucureşti, 1955;
• Opere, ediţie îngrijită, cu glosar, bibliografie şi studiu introductiv de Constantin Ciopraga, Bucureşti, 1956;
• Pe drumuri de munte, prefaţă de Constantin Ciopraga, Bucureşti, 1960;
• În munţii Neamţului, prefaţă şi note de G.G. Ursu şi George Sanda, Bucureşti, 1961;
• D. Stăhiescu, Scrisori inedite ale lui Calistrat Hogaş, în „Limbă şi literatură”, VI, 1962;
• Pe drumuri de munte, I-II, prefaţă şi note finale de Constantin Ciopraga, text stabilit şi adnotat de Constantin Mohanu, Bucureşti, 1965;
• Proză, I-II, prefaţă de Constantin Ciopraga, Bucureşti, 1967 (ediţia II, 1969);
• În munţii Neamţului, prefaţă şi note finale de Al. Hanţă, text stabilit şi adnotat de Constantin Mohanu, Bucureşti, 1969;
• Pe drumuri de munte, prefaţă, note şi bibliografie de Ioan Dan, Bucureşti, 1973;
• Amintiri dintr-o călătorie, postfaţă şi bibliografie de Constantin Călin, Bucureşti, 1974 (ediţia II, 1980);
• Pe drumuri de munte, antologie şi prefaţă de Al. Hanţă, Bucureşti, 1976;
• În munţii Neamţului, postfaţă şi bibliografie de Al. Călinescu, Bucureşti, 1978;
• Pe drumuri de munte, prefaţă, tabel cronologic şi aprecieri critice de Pompiliu Marcea, Bucureşti, 1982;
• Pe drumuri de munte, repere istorico-literare alcătuite în redacţie de Aurora Slobodeanu, Bucureşti, 1983;
• Pe drumuri de munte, studiu şi bibliografie de V. Ciucă, Iaşi, 1983;
• Opere, studiu introductiv şi comentarii de Alexandru Săndulescu, ediţie şi variante de Daciana Vlădoiu, Bucureşti, 1984;
• Pe drumuri de munte, prefaţă, note şi bibliografie de Ioan Dan, Bucureşti, 1986;
• Pe drumuri de munte, prefaţă, tabel cronologic şi aprecieri critice de Pompiliu Marcea, Bucureşti, 1986;
• Pe drumuri de munte, ediţie îngrijită de Daciana Vlădoiu, repere istorico-literare alcătuite în redacţie de Aurora Slobodeanu, Bucureşti, 1988;
• În munţii Neamţului, Bucureşti, 1995;
• Pe drumuri de munte, Chişinău, 1996 (alte ediţii: Bucureşti, 1997 şi 1998).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll Up